Iti poruncesc sa plangi de bucurie,
Asa cum mie-mi poruncesc sa rad -
Nu-i pregatita carnea-ti timpurie
Sa-ndure iarna vreunui gand mai had.
Eu te iubesc deplin, de la distanta,
Tu ma citesti prin somn si infloresti
Si-n tot acest delir fara substanta,
Tu stii ce-ti sunt,
dar eu nu stiu ce-mi esti.
De aceea poate-ti poruncesc mai tare
Sa plangi de prea iubire,
doar sa plangi,
Si, dupa ce m-oi duce la culcare,
Cuvintele acestea sa le strangi...
Si sa le tii in brate, cum s-ar tine
Un mire ideatic sau ciudat,
Si-apoi sa plangi in somn,
daca ti-e bine,
Pentru ce nimeni altul nu ti-a dat.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment